Cetatea „Székelytámadt” din Odorheiu Secuiesc – reminescenţa epocii princiare
Se presupune că a existat aici un castru încă de pe vremea romanilor. În secolul al XIV-lea, frații dominicani sau franciscani au construit o mănăstire pe locul fostului castru roman, iar în locul acesteia, voievodul Báthory István a ridicat o cetate fortificată, la sfârșitul secolului al XV-lea. Ulászló al II-lea a restituit clădirea călugărilor, care au folosit-o până la Reformă. Regele Sigismund a reconstruit și a întărit castelul între 1562 și 1565, după înfrângerea secuilor care s-au răsculat împotriva lui. Astfel, castelul, cu numele simbolic Székelybánja (ocna secuilor), a servit ca sprijin puterii domnești din Ținutul Secuiesc timp de câteva decenii. După bătălia pierdută de la Sellenberg, principele cardinal Báthory András și-a petrecut aici ultima noapte din viață, fiind ucis de secuii aliați lui Mihai Viteazul în Munții Ciucului. Castelul a fost demolat de secui în anul 1599, dar a fost reconstruit de autoritățile domnești. Afeturile tunurilor și bastioanele sale datează din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Cetatea a fost cumpărată în 1852 de la familia Kornis, în stare de ruină, de către prefectura Odorheiu Secuiesc. În anul 1893, în partea centrală, pe locul fostului palat, a fost construit Liceul Real de Stat. A fost declarat monument istoric în anul 1992.