Pe locul cetățuii de astăzi, orașul Brașov a construit mai întâi, în 1524, un turn semicircular, pe care mai târziu l-a împrejmuit cu un zid. Rolul său - datorită poziției înalte – a fost de a opri inamicii care intenționau să asedieze orașul. Această fortificație a fost demolată de armatele lui Petru Rareş, aliat al regelui Zápolya János al Ungariei. Poarta cetății reconstruite și podul au fost finalizate până în 1552. Tot în acea perioadă, trei turnuri au fost alipite fostei structuri în formă de potcoavă. În 1611, în jurul castelului s-au făcut terasamente exterioare și un șanț. Centura de protecție exterioară a bastioanelor a fost construită între anii 1630-1631. Tot atunci a fost săpată și fântâna castelului, cu o adâncime de 81 de metri. În anul 1688, unii dintre brașovenii care au ridicat armele împotriva armatelor habsburgice, care ocupau Transilvania, s-au retras în cetățuie, dar aceasta a fost ocupată de generalul Veterani. Clădirea s-a aflat și mai târziu sub stăpânire austriacă. În 1789, aici au fost ținuți prizonierii turci și apoi francezi în timpul războaielor napoleoniene. Deși castelul a fost ocupat de armatele lui Joseph Bem, în 1849, garnizoana locală s-a predat curând forțelor de intervenție țariste. Cetățuia, care își pierduse semnificația militară, a rămas nelocuită timp îndelungat. În zilele noastre, între zidurile sale funcționează o grădină și un restaurant.
Faceți clic pe butonul de redare pentru a asculta
